Video// Podcast „Sensul banilor”, episod 2: De ce cetățenii ar trebui să fie preocupați de urmărirea fenomenului inflației
25 Noiembrie 2024
Invitații podcastului sunt Anca Dragu, Guvernatoarea BNM și Alexandru Stratan, rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova. Toate podcasturile Acest podcast este produs de BNM, in scopul educației financiare a cetățenilor. Opiniile exprimate în acest podcast nu reprezintă punctul
Invitații podcastului sunt Anca Dragu, Guvernatoarea BNM și Alexandru Stratan, rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova.
Acest podcast este produs de BNM, in scopul educației financiare a cetățenilor.
Opiniile exprimate în acest podcast nu reprezintă punctul de vedere oficial al BNM.
Transcrierea podcastului „Dă sens banilor”:
Bun venit la un nou episod al podcastului „Sensul banilor”, o inițiativă a Bancii Naționale a Moldovei realizată cu sprijinul programului USAID „Reforme instituționale și structurale în Moldova”. În cadrul acestor emisiuni discutăm despre modul în care să economisim eficient, opțiuni de investiții accesibile, metodă de planificare financiară și multe altele.
Eu sunt Eugen Ghilețchi și împreună cu invitatul permanent Anca Dragu suntem aici pentru a vă oferi instrumentele și cunoștințele necesare pentru a lua decizii financiare inteligente.
„Sensul banilor” nu este doar despre cifre, ci despre viitorul pe care îl modelăm împreună.
Astăzi, vorbim despre un subiect care ne vizează pe fiecare dintre noi, fie că suntem economiști, oameni de afaceri, consumatori de rând, și anume vorbim despre inflație sau, convențional, creșterea prețurilor. În ultima perioadă, rata inflației în Moldova a revenit în anumite limite rezonabile, inclusiv în coridorul de țintire a inflației de către Banca Națională, o performanță în raport cu ceea ce am experimentat doar câțiva ani în urmă, în perioada post-pandemică. În general, fenomenul inflației, deși este perceput negativ, are și o latură pozitivă atâta timp cât se încadrează în anumite constrângeri, despre care discutăm astăzi cu invitații noștri.
Alături de noi, o avem pe doamna Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldoviei. Bine ați venit!
Anca Dragu (A.D.): Bună ziua. Bine v-am regăsit!
Eugen Ghilețchi (E.G.): Și pe rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova, domnul Alexandru Stratan. Bine ați venit!
Alexandru Stratan (A.S.): Bună ziua.
E.G: Recent, a fost publicat un nou raport al inflației de către Banca Națională. Doamna Dragu, dacă ați putea să ne spuneți care sunt concluziile de bază pe care le observați, pe care le vedeți din partea Băncii Naționale și aș vrea să atingem și un subiect de interes pentru publicul larg. De ce, în general, cetățenii ar trebui să fie preocupați de urmărirea fenomenului inflației?
A.D: Într-adevăr, am avut al patrulea raport asupra inflației din 2024 și ultimul. Este un raport trimestrial. Și am constatat cu prilejul acestei analize că ne-am încadrat pentru douăsprezece luni consecutive în intervalul nostru de țintire a inflației și acest lucru nu s-a mai întâmplat de opt ani. Putem spune că în ceea ce privește creșterea prețurilor, rata inflației, Moldova este în zona de siguranță. Inflația este acolo unde asigură și posibilitatea de investire, nu erodează veninturile, pentru că inflația, cum să spun pe scurt, nu trebuie să fie nici prea-prea, nici foarte-foarte. Inflația este un fel de sare în bucate, să fie puțin, nu mult, pentru că dacă punem multă sare facem hipertensiune. Cam așa este și cu inflația.
De ce trebuie să știm despre inflație? Pentru că ne afectează viața de zi cu zi. Dacă inflația este mare, adică dacă prețurile cresc într-un ritm accelerat în fiecare lună cu 10-20%, înseamnă că puterea noastră de cumpărare, standardul de viață, posibilitatea de a cumpăra scade foarte mult. Avem aceiași bani, dar fiecare lucru pe care îl cumpărăm costă mai mult. De asemenea, dacă inflația este la un nivel prea scăzut, atunci afectează, în special, companiile. Nu mai pot vinde. Dar vom vorbi mai încolo despre dezinflație și deflație.
Deci, riscurile pentru următoarele opt trimestre, noi facem prognoza privind inflația pe opt trimestre, noi considerăm că inflația va rămâne în interval, undeva la 5%, plus-minus 1,5 puncte procentuale și că, desigur, sunt riscuri. În general, sunt riscuri externe care țin de geopolitică, de conflictele militare, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, dar și de aspecte ce țin direct de economie, de cum merge economia în țările principale, în țările care reprezintă principalii noștri parteneri comerciali. Dacă acolo creșterea economică este una foarte scăzută, spre zero sau, Doamne ferește, chiar zona negativă, e clar că exporturile noastre către acele țări sunt afectate. Desigur, depindem foarte mult de prețurile internaționale la gaze, de producția agricolă. Am văzut un impact oarecum negativ asupra prețurilor, asupra inflației anul acesta prin calmarea secetei. De asemenea, prețurile la produsele agroalimentare au crescut și ne-au afectat pe toți. Sperăm că anul 2025 să nu mai aducă șocuri și semne de întrebare în ceea ce priveste producția agricolă. Sunt mulți factori pe care noi îi monitorizăm. În următorii doi ani, inflația rămâne acolo unde noi considerăm că este un nivel de siguranță pentru economia Moldovei.
E.G: Ați menționat succint despre șocurile externe care sunt impuse economiei. Probabil, merită de menționat și faptul că, în general, inflația înaltă pe care am experimentat-o în ultima perioadă, în primul rând, din cauza factorilor externi care au fost în afara controlului unor factori de decizie naționali, ceea ce este important în înțelegerea întregului proces inflaționist prin care am trecut.
A.D: Este adevărat, am avut o inflație foarte mare, un vârf în octombrie 2022 de 34%, dar cauzele au fost externe, în special războiul și prețurile la produse energetice, la gaze.
E.G: Vă mulțumesc mult.
Domnule Stratan, dumneavoastră sunteți reprezentantul mediului academic, în general, și în discuția de astăzi. Dintr-o perspectivă academică: e este inflația și de ce, pentru consumator, nu tot timpul este reală?
A.S: Da, a răspuns doamna guvernatoare, cum a spus că inflația este ca sarea în mâncare, interesantă expresie.
Eu aș spune că inflația nu este nici prieten, dar nu este nici ceva de care să ne speriem prea mult....Ca o poveste a banilor care pierd din puterea lor, avem un monstru sau o zână care ne ajută, de exemplu, când suntem, într-adevăr, loviți de factori cum ar fi șocurile geopolitice. Noi nici nu am fost, nici nu putem să fim întotdeauna pregătiți. Sau, de exemplu, șocul energetic pe care l-am avut, sau o creștere excesivă a banilor în economie. Să admitem că banca centrală va „arunca” mai mulți bani în piață, ce se întâmplă atunci? Iată noi umplem această cană cu apă, cana este economia, ea susține acești bani, această valoare a banilor. Dacă o să turnăm mai departe, o să irosim apa. Sau, de exemplu, atunci când cresc costurile de producție, să presupunem, sau atunci când, de exemplu, avem o problemă cu ceea ce înseamnă educația cetățenilor. Pentru că inclusiv acest lucru este un factor care ar putea să-i pregătească pe oameni, să-i ajute să înțeleagă tot ce înseamnă procesul de educație. Și atunci când vorbim de fenomenul inflației, trebuie să fim pregătiți, trebuie să înțelegem foarte bine cum să-l gestionăm, trebuie să înțelegem foarte bine că inflația și un control al creșterii prețurilor este benefic, pentru că asta aduce o reproducție lărgită în economie, asta stimulează și consumul, stimulează și procesul investițional și toți au de beneficiat. Desigur, că atunci când ne bucurăm, pe termen scurt, de o scădere a prețurilor, e ca un cerc vicios, lanțul se rupe, oricum, în partea cealaltă: și apar concedieri, apare șomaj, apar reduceri de salarii, măsuri austere care ne constrâng.
E.G: Dumneavoastră ați menționat despre analiza unei perioade puțin mai lungi, atunci când încercăm să înțelegem anumite procese. Pregătindu-mă pentru emisiunea de astăzi și eu am încercat să mă uit istoric care a fost nivelul inflației în Moldova și să-l compar cu nivelul sau rata de creștere a salariilor medii pe economie. Fiindcă, în general, există o preconcepție falsă că inflația sau creșterea prețului este mai mare decât creșterea puterii de cumpărare, dacă am fi să o măsurăm prin salariu mediu pe economie. Și într-un sens oarecare cetățenii rămân defavorizați că ei nu pot să țină ritmul sau pasul cu creșterea prețurilor. Și dacă ne uităm la datele pentru Republica Moldova, începând cu anul 2000 până în prezent, deci ultimii 25 de ani aproape, noi am avut doar două instanțe când inflația anuală a depășit rata de creștere a salariilor medii pe economie. Și salariul mediu este doar o reprezentare de ansamblu, nu este neapărat cel mai optim indicator, și totuși doar în anul 2011 și în anul 2022 prețurile au crescut mai repede decât au crescut salariile. Deci, unde vreau să ajung cu aceasta, este că și creșterile salariale, la fel, sunt indirect legate de creșterea prețurilor, fiindcă acestea afectează activitatea agenților economici într-o oarecare măsură. Și dacă ar fi doar să concluzionez în termeni foarte simpli de ce totuși o inflație moderată este benefică, pentru că ea motivează consumul. Dacă eu știu că un produs se va scumpi în viitor, atunci iau o decizie de a-l procura astăzi și aceasta creează vânzări pentru agenții economici, creează locuri de muncă și așa mai departe.
Sper că am fost suficient de expliciți cu privire la inflație, în general, și care sunt părțile pozitive ale ei. În următorul segment aș vrea să discutăm puțin despre deflație, care este fenomenul opus inflației, și anume scăderea prețurilor, și dezinflație, care este, din nou, riscăm să intrăm pe un teren complicat, dar important, scăderea ratei de creștere a prețurilor. Prețurile continuă să crească, dar la o rată mai mică decât în trecut.
Doamna Dragu, ce este deflația, dezinflația și de ce noi nu ar trebui în mod natural să ne bucurăm de deflație și totuși dezinflația să fie ok pentru noi?
A.D: Inflația este creșterea prețurilor. Scăderea prețurilor este deflație. Scăderea ritmului de creștere a prețurilor este dezinflație. Să zicem că un produs costă 100 de lei. Dacă avem inflație de 10%, va costa 110 lei. Dacă avem deflație de 10%, va costa 90 de lei. Deci, scade prețul. Dar dacă avem o inflație de 5%, atunci este dezinflație. Deci, nu mai crește cu 10 lei produsul, ci crește cu 5 lei. În momentul în care noi anticipăm că... Deci, acum avem un produs, această cană costă 10 lei, să zicem. Și știm că ea, intuim că va costa 90 de lei. Deci, 100 de lei și va costa 90 de lei. Nu mai cumpărăm. Asta este deflație. Și deflația este un fenomen, în ciuda aparențelor, negativ. Oamenii își doresc reducerea prețurilor. Dar de fapt ne dorim reducerea ritmului de creștere a prețurilor. Cum spuneați și dumneavoastră foarte bine și domnul profesor că un anumit nivel de creștere a prețurilor trebuie să existe. Deci, dacă eu știu că am nevoie de o cană, dar de ce s-o cumpăr astăzi la 100 de lei, când pot să aștept șase luni și s-o cumpăr la 90 de lei? Dar dumneavoastră, dacă sunteți cel care a produs cana, ce faceți? Rămâneți cu ea pe stoc. Închideți compania, dați afară oameni. Apare șomajul, oamenii, angajații dumneavoastră, la rândul lor, au familie, au copii.
Deci, deflația, reducerea prețurilor, este un fenomen nedorit, negativ și care are implicații negative asupra economiei în general.
Dar, da, ne dorim dezinflație. Adică, ne-am dorit ca prețurile să nu mai crească cu 34,6% ca în octombrie 2022, când această cană urma să coste 135 de lei, dar să crească cu 5%. Adică să crească de la 100 la 105 lei. De la un an la altul, spunea domnul profesor cum ne raportăm la anumite cifre, deci, vrem să fie la anul 105 lei, dar nu vrem să fie 135 de lei. Acolo este o inflație foarte mare, care, de fapt, ne afectează puterea de cumpărare, schimbă comportamentul consumatorului, al firmelor. Auzim de foarte multe ori, oamenii spun că vor să scadă prețurile. Vor să nu mai crească prețurile atât de mult, vor să crească puțintel.
Cum am spus, punem puțină sare în mâncare și nu chiar în toată mâncarea, în înghețată nu punem sare.
E.G: Domnule Stratant, doamna Dragu, am menționat puțin despre impactul asupra firmelor, într-un proces de deflație, dacă ați putea puțin să desfășurați care ar fi efectele negative asupra sectorului real, a companiilor și cum aceasta, în final, afectează consumatorii care, la o prima instanță, s-ar putea să se bucure de ieftinirea produselor.
A.S: Da, pare un avantaj la început, pe termen scurt, toți ne bucurăm când s-au ieftinit, nu știu, un apartament, un kilogram de mere, o cana de apă și așa mai departe. Dar, pe termen lung, sigur, că aveți perfectă dreptate, inhibă și face ca procesul să devină mai greoi, în sensul consumului, investițiilor. Pentru că atunci când ne așteptăm să se ieftinească, ne-am gândit că poate s-a mai ieftini și săptămâna viitoare, și săptămâna viitoare, dar să mai așteptăm puțin. Consumul nu este stimulat, procesul investițional, deci, nu are loc reproducția lărgită.
Atunci când eu, în calitate de consumator, voi fi sau concediat, sau mi se va reduce din salariu pentru că întreprinderea are venituri mai mici și nu-și poate acoperi costurile. Aici, putem face o paralelă și cu stimularea exporturilor.
Știți cum o depreciere, iarăși așa, foarte lentă care să nu se observe, practic, în timp a monedei naționale, de asemenea, va stimula exporturile. Nu înseamnă că trebuie să ne bucurăm atunci când moneda națională pierde din puterea sa de cumpărare. Dar atunci când vorbim de o perioadă mai îndelungată, sigur, este un proces absolut negativ, așa cum a fost menționat de doamna guvernatoare. Mă refer la faptul că întreprinderea sau consumatorul, ca persoană fizică, mai are și o povară de datorii, credite, de exemplu, care, iarăși, nu-l avantajează.
Dar noi ne bucurăm atunci când plătim, de fapt, o valoare mai mică. O valoare reală a banilor mai mică. Rambursăm băncii sau celor de unde am împrumutat banii. În cazul acesta, vom plăti mai mult.
Desigur, cel mai grav va fi că aceste întreprinderi sau acești consumatori, angajați ai întreprinderilor, până la urmă, vor avea de suferit. Putem să vorbim și de partea cealaltă, dacă avem hiperinflație. Noi spunem că deflația este un proces negativ, dar e același lucru. Încă o dată vreau să spun că doar un echilibru, o balansare între cerere și ofertă, ceea ce înseamnă masa monetară susținută de procesul economic, doar acest echilibru va asigura o creștere sănătoasă a întreprinderilor, o creștere economică.
Vreau să spun că, în acest amalgam de constrângeri, de factori negativi care au fost transpuși în economia noastră, de șocurile care nu zic că ar fi șocuri anumite interne, dar absolut tot ceea ce înseamnă lanțuri de arovizionare logistice, prețuri la produsele energetice, politica monetară și politica fiscală au fost destul de prudente și bine ancorate în atenuarea acestor efecte nefaste.
E.G: Dacă aș putea doar să concluzionez acest segment, elementul-cheie este stabilitatea. Elementul de care este nevoie pentru ca economia să lucreze în armonie. Și, concluzionând acest segment, o stabilitate moderată de creștere a prețurilor este ceea ce ne dorim cu toții, fiindcă cu toții, probabil, vom beneficia de la acest aspect.
Despre inflație și deflație am vorbit. În ultimul segment al episodului de astăzi, aș vrea să discutăm despre câteva sfaturi practice pentru cetățeni, pentru cei care ne urmăresc, cum pot să se protejeze, în general, de inflație, atunci când vorbim despre păstrarea puterii de cumpărare a economiilor lor.
Fiecare dintre noi încercăm să acumulăm anumite rezerve, încercăm să strângem niște bani, să îi punem deoparte, fie pentru a face investiții în viitor, fie pentru a preveni unele elemente sau crize și nouă nu ne place atunci când puterea de cumpărare a rezervelor noastre scade. Dacă noi păstrăm banii în numerar sau într-un cont curent care nu generează nicio dobândă, evident, că în lumina acestor procese inflaționiste puterea lor de cumpărare va scadea. De aceea, noi trebuie să identificăm care sunt strategiile optime de păstrare a banilor.
Și eu aș îndrăzni să recomand câteva dintre aceste strategii. Cea mai confortabilă opțiune cu care noi, moldovenii, suntem ok este opțiunea de a ține banii într-un cont bancar care generează o oarecare dobândă. Este deja un pas în plus, fiindcă acea dobândă, deși de multe ori nu va acoperi întreaga creștere a prețurilor sau întreaga inflație, cel puțin va compensa o parte din inflația respectivă.
De asemenea, este important de menționat și o altă opțiune, care de multe ori poate să genereze dobânzi mai bune chiar decât conturile bancare, și anume investițiile în valorile mobiliare de stat. Probabil, mulți dintre cei care ne urmăresc nu au auzit sau nu au avut experiență de a investi în valorile mobiliare de stat. Valorile mobiliare de stat sunt un instrument de datorie emis de către guvern pentru ca să își finanțeze anumite cheltuieli sau proiecte investiționale, deci, un titlu de valoare pe care guvernul îl vinde cetățeanului cu condiția că îl răscumpără la o dată ulterioară, la o primă, care este o dobândă încasată de cetățean.
În mod real, practica ultimilor ani arată că valorile mobiliare de stat sunt cel mai bun instrument de a-ți proteja economiile în lumina creșterii prețurilor. De asemenea, merită de menționat și investițiile în anumite active reale. Imobilul, desigur, este unul dintre ele, doar că imobilul necesită o sumă foarte mare de bani pentru ca să poți să investești în el. Mai sunt și metalele prețoase și alte investiții de acest gen.
Întrebarea către doamna Dragu este: În general, cum încurajează Banca Națională a Moldovei populația să utilizeze instrumentele financiare formale atunci când vorbim despre păstrarea economiilor.
A.D: În primul rând, suntem foarte activi și implicați în educație financiară. Pentru că aceste noțiuni nu se învață neapărat acasă sau nu toată lumea a învățat la școală despre ce înseamnă rata dobânzii, ce înseamnă rata dobânzii la un depozit, la credit.
Noi, împreună cu USAID și Expert-Grup, suntem foarte implicați în această campanie de educație financiară și, aș spune, cu mare succes.
Oamenii trebuie să înțeleagă că fiecare trebuie să facem economisire pe cât posibil, pentru că trebuie să punem, cum se spune, bani albi pentru zile negre deoparte, iar acești bani trebuie să își păstreze valoarea și, ba mai mult, să își crească valoarea. Cum ați spus și dumneavoastră, într-un depozit, cu cât perioada depozitului este mai lungă, cu atât rata dobânzii e mai bună. Pe perioade scurte, sunt venituri mai micuțe. Adică, perioada mai lungă, ne uităm la 1-3-5 ani, asta ar fi un lucru benefic și pentru bănci, că ar putea să atragă resurse pe termen mai lung și să împrumute pe termene mai lungi. Asta este o problemă a economiei, dar noi sperăm că, ușor-ușor, ajungem în zone de normalitate.
Apoi, într-adevăr, pentru Ministerul Finanțelor, pentru datoria emisă de Ministerul Finanțelor, sunt instrumente de economisire foarte sigure și cu randamente mai bune. Nu este o canibalizare între sistemul bancar și Ministerul Finanțelor. Există posibilitatea, într-adevăr, de a avea destui investitori sau persoane care economisesc, atât în zona aceea, la bănci, cât și în valori mobiliare de stat.
Ar mai fi, desigur, pensiile private, dar care în acest moment nu prea se regăsesc pe piața din Republica Moldova, dar noi sperăm să fie și aceste segmente disponibile.
De exemplu, când se naște un copil, poți să-i faci o asigurare de studii. Până la 18 ani părintele economisește, atunci când copilul face 18 ani poate să ia banii respectivi, să plătească, să se susțină la o facultate. Asta e partea de asigurări. La asigurări stăm puțin mai bine și aș recomanda și zona aceasta de asigurări, mai ales asigurările non-viață, de viață, asigurările care aduc și predictibilitate pentru economisire și apoi pentru consum. Știm bine că atunci când copilul face 18 ani, vom avea o sumă de bani pe care o va folosi la facultate.
E.G: Vă mulțumesc mult.
Domnule Stratan, cum învață studenții de la ASEM să investească și să-și multiplice economiile?
A.S. Asta este preocuparea principală. Noi explicăm studenților în sălile de studii, la cursurile noastre de teorie economică, la toate cursurile legate de economie cum inflația și procesele financiare sunt, așa, ca un fir roșu. Acordăm foarte multă atenție ca, copiii să iasă universalizați, bine pregătiți și să se discurce foarte bine în situații de șocuri, atunci când sunt „aruncați” pe piața muncii. Noi considerăm că de la această vârstă studențească fragedă trebuie să-i învățăm foarte bine care sunt instrumentele în care pot investi, pe care le pot utiliza, care sunt, perioadele în care trebuie să acționeze. La modul cel mai simplu, ...așa și le explicăm. Sunteți toți analiști economici, uitați-vă care sunt condițiile de piață, simțiți că un produs se va scumpi degrabă - faceți un stoc acum și o să vă protejați de acest lucru. Asta așa la modul mai simplu de viață. Sau, de exemplu, știi că ANRE anunță că mâine se va scumpi benzina, te duci și îți faci plinul. Sau știi, te uiți, așa, în timp. Plantațiile de cafea, în lume, sunt în pericol din cauza unor boli și anticipăm că peste un an, doi nu ar putea să crească, cumpără-ți trei cutii de cafea, dacă ai banii respectivi și să ai pe trei ani, și atunci o să coste, cum a spus doamna guvernatoare, 134 de lei, dar cana tu ai cumparat-o cu 100 de lei. Astea sunt niște momente care să le înțeleagă cetățeanul simplu, dar, desigur, că atragem o atenție foarte mare la platforme, la literatură, ca să ne documentăm, să învățăm, unde pot să obțin aceste informații. Până la urmă, informarea este cel mai important lucru, informarea corectă și la timp. Și cine deține la timp această informație, evită mai ușor aceste riscuri ulterior.
Mai mult că atât, avem o colaborare frumoasă cu diferiți actori care se pricep bine în domeniu și, în primul rând, este Banca Națională a Moldovei, avem cursuri, prelegeri, școli de vară. Iată, împreună, dăm o valoare adăugată mai mare orizontului și bagajului de cunoștințe obținute de studenți.
E.G: Vă mulțumesc foarte mult. Vă mulțumesc pentru participarea în emisiunea de astăzi.
A.D: Noi vă mulțumim.
A.S: Vă mulțumim și ne mai invitați.
E.G: Acesta a fost episodul de astăzi al podcastului „Sensul banilor”. Sper că ați găsit utile informațiile discutate și că v-am inspirat să faceți pași siguri spre decizii financiare mai bune care vă vor asigura bunăstarea. Urmăriți-ne pentru a nu rata invitații și discuții captivante.
Dacă v-a plăcut ceea ce ați ascultat, împărtășiți podcastul cu prietenii și familia. Pentru că educația financiară ne vizează pe fiecare dintre noi.
