Decizia de politică monetară, 07 februarie 2023
07 Februarie 2023
Guvernatorul BNM, Octavian Armașu prezintă Decizia de politică monetară Decizia de politică monetară, 07 februarie 2023 (slideshow) Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 7 februarie 2023, a adoptat unanim următoarea hot
Guvernatorul BNM, Octavian Armașu
prezintă Decizia de politică monetară
Decizia de politică monetară, 07 februarie 2023
(slideshow)
Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 7 februarie 2023, a adoptat unanim următoarea hotărâre:
- Se stabilește rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 17,00 la sută anual.
-
Se stabilesc ratele de dobândă:
a) la creditele overnight, la nivelul de 19,00 la sută anual;
b) la depozitele overnight, la nivelul de 15,00 la sută anual.
Comitetul executiv al BNM a aprobat spre publicare Raportul asupra inflației, februarie 2023.
Această decizie este adoptată din perspectiva asigurării continuității măsurilor stimulative în contextul ciclului de relaxare a politicii monetare început la sfârșitul anului precedent pe fondul unor premise întemeiate asociate conturării unui cadru macroeconomic dezinflaționist.
Decizia respectivă este condiționată de confirmarea veridicității prognozei Băncii Naționale a Moldovei din luna octombrie 2022 și de perspectivele de decelerare a inflației anuale, sub impactul unor presiuni dezinflaționiste pronunțate din partea cererii interne și externe, precum și al unui impuls fiscal neutru, validate și de prognoza curentă.
Conform prognozei curente, rata anuală a inflației va avea o tendință descendentă rapidă pe parcursul anului curent, revenind în intervalul de variație al țintei în trimestrul II 2024, unde se va menține până la sfârșitul orizontului de prognoză.
Decizia BNM este orientată spre susținerea echilibrării economiei naționale prin crearea condițiilor monetare pentru impulsionarea și accelerarea cererii agregate interne, precum și revigorarea consumului, activând, în acest sens, canalele mecanismului de transmisie, inclusiv cel de creditare.
Trimestrul IV 2022 s-a soldat cu aprofundarea declinului economic la nivel global. Condițiile economice mondiale și perspectivele acestora rămân afectate de implicațiile conflictului armat din regiune și de conduita antiinflaționistă a băncilor centrale.
Din perspectiva temperării cererii mondiale, se atestă diminuarea ritmurilor anuale de creștere a cotațiilor internaționale asociate petrolului, produselor alimentare, materiilor prime. Sub repercusiunea celor menționate, inflația pe plan global se temperează, rămânând, totuși, la niveluri cu mult peste cele prepandemice, condiționând reticența unor bănci centrale în majorarea ratelor de politică monetară, iar cele care adoptă decizii restrictive recurg la o magnitudine redusă a ratei dobânzii.
Asumându-ne faptul că procesul inflaționist în Republica Moldova s-a manifestat mai devreme și cu ritmuri alerte de creștere comparativ cu alte țări din regiune, iar oportunitatea conduitei restrictive a politicii monetare a rezultat în temperarea acestuia, țara noastră se alătură primelor țări din lume care și-au inversat caracterul politicii monetare cu cel expansionist.
Astfel, BNM urmărește să ancoreze anticipările inflaționiste, să readucă și să mențină inflația în intervalul de variație de ± 1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută pe termen mediu.
Evoluția inflației. Evoluțiile recente ale inflației anuale validează corectitudinea și oportunitatea caracterului restrictiv al măsurilor de politică monetară anterior adoptate. Astfel, rata anuală a inflației, în trimestrul IV 2022, a conturat o traiectorie descendentă și a înregistrat 30,2 la sută în luna decembrie 2022 față de 34,6 la sută în luna octombrie 2022, ca rezultat al diminuării contribuțiilor din partea tuturor subcomponentelor. În termeni medii, rata inflației a constituit 32,1 la sută în trimestrul IV 2022, fiind cu doar 0,1 puncte procentuale inferioară nivelului anticipat în Raportul asupra inflației, noiembrie 2022.
Presiunile asupra inflației sunt în scădere și din partea prețurilor în industrie, ritmul cărora în ultimele două luni ale anului 2022 au înregistrat o tendință descendentă.
Activitatea economică. În trimestrul III 2022, economia națională a consemnat un declin pronunțat, cu perspective certe de stagnare și în trimestrul următor, fapt semnalat de indicatorii operativi furnizați de BNS pentru perioada octombrie-noiembrie 2022. PIB s-a contractat, în trimestrul III 2022, cu 10,3 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2021, fiind sub nivelul anticipat în cadrul rundei anterioare de prognoză, generând, astfel, presiuni dezinflaționiste suplimentare din perspectiva deficitului de cerere agregată în perioada respectivă.
Această dinamică a fost susținută atât de factori de cerere, cât și de ofertă. Astfel, se atestă diminuarea ritmului anual de creștere a consumului final al gospodăriilor populației cu 5,7 la sută pe fondul reducerii venitului disponibil al populației și al condițiilor restrictive de creditare. Formarea brută de capital fix (-4,4 la sută), alături de dinamica importurilor au generat un impact negativ asupra evoluției PIB. În același timp, contractarea activității economice a fost determinată de evoluțiile negative înregistrate în comerț, industrie și sectorul agricol, cel din urmă pe fondul condițiilor secetoase din vara anului 2022.
Condițiile monetare se mențin relevante procesului de economisire și în trimestrul IV 2022, din cauza decalajelor în transmisia conduitei restrictive a politicii monetare promovate. Rata medie ponderată a dobânzii la depozitele la termen a constituit 13,23 la sută anual, majorându-se cu 9,40 puncte procentuale față de trimestrul IV 2021 și cu 1,80 puncte procentuale comparativ cu trimestrul III 2022. Volumul depozitelor noi atrase la termen în moneda națională, în trimestrul IV 2022, a înregistrat o creștere anuală de 90,4 la sută.
Activitatea de creditare a defavorizat consumul și în trimestrul IV 2022 din perspectiva surselor de finanțare a acestuia, cu implicații dezinflaționiste asupra dinamicii prețurilor de consum. Astfel, volumul creditelor noi acordate în moneda națională s-a redus cu 14,4 la sută în termeni anuali sub incidența unei rate medii ponderate a dobânzii de 14,14 la sută anual, fiind în creștere cu 5,70 puncte procentuale față de trimestrul IV 2021. Totodată, se atestă temperarea ritmului anual de descreștere a volumului creditelor noi acordate în moneda națională de către băncile licențiate.
Prognoza. Cererea agregată va genera presiuni dezinflaționiste pe parcursul anului curent și prima jumătate a anului viitor și inflaționiste pentru a doua jumătate a anului viitor. Deteriorarea cererii externe și a surselor de finanțare a consumului casnic stau la baza scăderii accentuate a cererii agregate. În același timp, impulsul fiscal neutru va menține o cerere agregată negativă în prima parte a prognozei, ulterior, în a doua jumătate a anului viitor, va avea un impact pozitiv. În aceste condiții, este necesar un impuls fiscal mai puternic pentru a stimula activitatea economică pe parcursul anului 2023.
Totodată, printre factorii care vor influența inflația în faza de decelerare (trimestrul I 2023 – trimestrul II 2024) se numără: baza înaltă din anul 2022, ajustările recente de tarife pentru energia electrică, atenuarea continuă a inflației importate în anul viitor, precum și temperarea continuă a prețurilor la petrol pe piața internațională. Accelerarea procesului inflaționist în a doua jumătate a anului 2024 va fi determinată de creșterile acumulate ale prețurilor la resursele energetice pe piața internațională, de ajustarea accizelor la începutul anilor 2023 și 2024, de ajustările recente și anticipate din anul curent ale tarifelor și de efectele de runda a doua asociate acestora.
Prognoza curentă poziționează inflația medie anuală la nivelul de 13,7 la sută și de 5,5 la sută în anul curent și, respectiv, în anul viitor.
Evenimentele asociate conflictului militar din Ucraina și potențialele escaladări mențin caracterul persistent al riscurilor și incertitudinilor privind perspectiva inflației pe termen scurt și mediu. În acest context, de subliniat recesiunea economică și geopolitică din regiune, agravarea condițiilor economice mondiale și temperarea cererii mondiale, prețurile de import la resursele energetice și la produsele alimentare. Se profilează incertitudini cu privire la producția agricolă din anul curent și din anul viitor, alături de cele asociate momentului și magnitudinii ajustării tarifelor la serviciile reglementate. Relevante sunt incertitudinile cu privire la modalitatea de reflectare a compensațiilor de către Biroul Național de Statistică cu potențiala modificare a traiectoriei prețurilor reglementate.
Suplimentar, riscul asociat finanțării externe induce creșterea lichidităților excesive în sistemul bancar cu repercusiuni asupra cererii agregate și asupra dinamicii cursului de schimb al monedei naționale de natură să genereze presiuni inflaționiste suplimentare.
De menționat că, prognoza actuală pe termen mediu a fost elaborată în baza informațiilor disponibile, ținând cont de circumstanțele manifestării unor factori suplimentari sau materializării unor riscuri, traiectoria acesteia va fi revizuită în mod corespunzător.
BNM va monitoriza în continuare cu precauție situația macroeconomică internă și cea externă, riscurile și incertitudinile asociate evoluției inflației pe termen scurt și mediu și, la momentul oportun, va interveni prin ajustarea instrumentelor de politică monetară în vederea atingerii obiectivului fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor.
Următoarea ședință a Comitetului executiv al BNM cu privire la promovarea politicii monetare este preconizată pentru luna martie 2023.
